Diapozitivul 1Structura cursului
1.3 Caracteristicile antreprenorilor de succes
1.4 Mituri despre antreprenori
Cap. 2 Dezvoltarea unor idei de succes
2.1 Identificarea i recunoaterea oportunitilor
2.2 Modaliti de identificare a oportunitii
2.3 Caracteristicile personale ale antreprenorului
2.4 Tehnici de generare a ideilor
Cap. 3 Analiza fezabilitii
3.2 Analiza fezabilitii ramurii/industriei i a pieei
3.3 Analiza fezabilitii organizaionale
3.4 Analiza fezabilitii financiare
4.1 Analiza ramurii
4.2 Analiza concurenilor
5.3 Componentele unui model de afaceri eficient
Cap. 5 Elaborarea unui model eficient de afacere
Cap. 7 Managementul i creterea firmei
antreprenoriale
posibilitilor de cretere a firmei
7.2 Strategii pentru creterea firmei
6.1 Importana planului de afaceri
6.2 Recomandri pentru scrierea planului de afaceri
6.3 Prezentarea planului de afaceri la investitori
Cap. 6 Elaborarea planului de afaceri
8.5 Cumprarea unei francize
8.2 Când se aplic franchisingul?
8.3 Selectarea i dezvoltarea unor francizai eficieni
Cap. 8 Franchisingul ca strategie de
cretere a firmelor
ca metod de cretere a afacerii
1.1 Definirea antreprenoriatului
A crescut interesul pentru antreprenoriat în lume.
Un studiu asupra fenomenului de antreprenoriat (The Global Entrepreneurship Monitor GEM, un efort de cercetare comun al London Business School i Babson College) efectuat în anul 2003 în 40 ri a dus la concluzia c 12,5% din populaia adult este implicat în dezvoltarea unor afaceri noi.
Motivele pentru care persoanele încep o afacere:
din nevoia de a avea un loc de munc pentru c nu au gsit o alternativ mai bun pentru a munci
pentru a profita de oportuniti atractive
În SUA 20% din firmele noi eueaz în primul an de activitate, iar alte 20% în al doilea an.
Aceste date indic faptul c dei multe persoane sunt motivate s înceap o afacere nou, numai motivaia nu este suficient, pe lâng ea fiind necesare informaii corespunztoare, o idee de afacere bun i o aplicare eficient a ideii pentru a avea succes.
Termenul de antreprenor (Entrepreneur) a fost folosit la început pentru a descrie persoanele care îi asum riscuri sau persoanele care i-au propus s porneasc o afacere. Exist o diferen ca i coninut între inventator i antreprenor: inventatorul creeaz ceva nou, iar antreprenorul reunete i integreaz toate resursele necesare (resurse financiare, resurse umane, modelul de afacere, strategia, abilitatea de a face fa riscului) pentru a transforma invenia într-o afacere viabil.
Antreprenoriatul (Entrepreneurship) este procesul prin care persoanele urmresc oportuniti, indiferent de resursele pe care le controleaz în mod curent. Comportamentul antreprenorial const în identificarea oportunitilor i transpunerea în practic a ideilor valoroase. Sarcinile pe care le presupune acest comportament pot fi înfptuite de o persoan sau de un grup de persoane i necesit creativitate, dorina de a-i asuma riscuri, energie i putere de munc.
Antreprenoriatul vizeaz mai ales lansarea unei afaceri noi, totui i firmele care funcioneaz deja pot avea un comportament antreprenorial în sensul c sunt proactive, inovative i îi asum riscuri.
Un indicator care exprim importana antreprenoriatului pentru o persoan sau pentru o firm este mrimea efortului depus pentru a se comporta într-un mod antreprenorial.
De exemplu: Grupul Virgin, firm englez care are o puternic diversificare necorelat (de la muzic pân la companii aeriene), depune eforturi pentru a-i menine subunitile sale cât mai mici i pentru a le insufla un comportament antreprenorial: „Imediat ce una din afaceri devine prea mare noi o împrim în subuniti mai mici, afirm managerii firmei”.
1.2 Motive pentru a deveni antreprenor
Pentru a fi propriul ef, constituie cel mai frecvent motiv. Multe persoane doresc s fie proprii efi pentru c ei au avut de mai mult timp ambiia de a avea propria firm sau au avut frustrri lucrând munci tradiionale. Multe persoane doresc s fie independente, aspect posibil dac îi creeaz o firm.
2. Pentru a aplica propriile idei persoanele dac au idei de produse sau servicii noi doresc s-i vad ideile transpuse în practic. Dac firmele existente opun rezisten inovrii angajaii care au idei noi prsesc firma i încearc s-i înfiineze propria afacere pentru a-i aplica ideile
3. Pentru a obine câtiguri financiare, acesta fiind un motiv secundar fa de primele dou. În medie un antreprenor nu obine un venit mai mare decât o alt persoan care are responsabiliti similare cantitativ într-o munc tradiional.
De exemplu:
Persoane cum ar Michael Dell de la firma Dell Computer sau Jerry Yang de la firma Yahoo!, dei au obinut venituri uriae din firmele pe care le-au creat, au afirmat c banii nu au constituit motivaia primar pentru a începe afacerea.
1.3 Caracteristicile antreprenorilor de succes
Pasiunea persoanei pentru afacere, decurge din credina persoanei c afacerea va influena pozitiv viaa persoanelor din jur. Aceast pasiune explic de ce unele persoane renun la locuri de munc sigure pentru a-i începe propriile afaceri i c unele persoane devenite deja multimilionare continu s lucreze dei au o situaie financiar foarte bun (Bill Gates de la firma Microsoft, Michael Dell de la firma Dell Computer, Larry Ellison de la firma Oracle). Ei cred c produsele sau serviciile pe care le vând fac o diferen în viaa oamenilor.
Orientarea spre produse/consumatori: dei este important s se acorde atenie unor aspecte ale funcionrii firmei, cum ar fi management, marketing, finane, acestea nu dau rezultate dac firma nu are produse bune, care s satisfac preteniile consumatorilor. De exemplu: Steven Jobs, cofondator al firmei Apple Computer a afirmat „calculatorul este cea mai remarcabil unealt pe care am construit-o vreodat, dar cel mai important lucru este ca el s ajung la cât mai muli oameni”.
Perseveren chiar dac apar ratri. Antreprenorii încearc s fac ceva nou i de aceea rata de eec asociat efortului lor este mare. Reveniri i eecuri se produc inevitabil de-a lungul acestui proces. Antreprenorii trebuie s rmân tot timpul vigileni pentru a reaciona la schimbarea condiiilor pieei, respectiv la concuren.
Inteligena execuiei. Abilitatea de a transpune o idee de afacere într-o afacere viabil este o caracteristic esenial a antreprenorului de succes. În multe situaii aceast caracteristic este cea care determin succesul sau falimentul firmei. S începi o afacere este uor, dar s o menii este foarte greu.
Exemple:
a). Jeff Bezos care a înfiinat firma Amazon.com a afirmat c „este uor s ai idei, dar este greu s le materializezi”.
b). Howard Schultz este antreprenorul care a cumprat în 1987 firma Starbucks. El i-a dat seama c majoritatea americanilor nu au un loc linitit i confortabil în care s-i serveasc cafeaua. El a întrezrit o oportunitate în a satisface nevoile consumatorilor i a acionat rapid pentru a transforma firma într-un leader în domeniu. Aciunile pe care le-a întreprins au fost: a angajat o echip de manageri cu experien, a construit o instalaie de prjire a cafelei pentru a putea aproviziona localurile firmei cu boabe de cafea premium, a construit o infrastructur organizaional eficient, a angajat un expert în sisteme de managementul informaiilor (provenit de la firma McDonald's) pentru a proiecta un sistem informaional capabil s urmreasc încasrile în cele 300 localuri ale firmei. Decizia privind schimbarea sistemului informaional a stat la baza creterii rapide a firmei în urmtorii ani. Firma a avut succes pentru c H. Schultz a tiut cum s-i transpun în practic ideea de afacere.
1.4 Mituri despre antreprenori
Exist multe concepii greite despre persoanele care sunt antreprenori i referitor la ce îi motiveaz s înceap afaceri pentru a-i dezvolta ideile de afaceri:
Unele persoane se nasc antreprenori: studii de natur psihologic i sociologic au pus în eviden faptul c nici o persoan nu se nate antreprenor, dar fiecare persoan are potenialul de a deveni antreprenor. Materializarea acestui potenial depinde de mediu, de experiena de via i de opiunile personale. Studiile au artat c persoanele cu prini antreprenori este mai probabil s devin i ei antreprenori. De asemenea persoanele care cunosc un antreprenor este foarte probabil s-i înfiineze o firm, comparativ cu persoanele care nu au cunotine antreprenori.
2. Antreprenorii sunt juctori la jocuri de noroc, adic îi
asum riscuri mari.
Adevrul este c antreprenorii îi asum riscuri medii. Acest
mit provine din faptul c pe de o parte antreprenorii au sarcini
de munc mai puin structurate i de aceea se confrunt cu
multe incertitudini, iar pe de alt parte îi stabilesc obiective
foarte îndrznee din dorina de a avea realizri, ceea ce
înseamn asumarea unui risc.
Chiar dac antreprenorii urmresc câtiguri de natur
financiar, totui acestea nu constituie un motiv principal
pentru care antreprenorii încep afaceri noi.
4. Antreprenorii trebuie s fie tineri i activi.
În medie un antreprenor are o vârst cuprins între 35 i 45 ani
i o experien de cel puin 10 ani într-o firm mare. Calitile
care îl fac pe un antreprenor puternic în ochii unui investitor
sunt experiena în domeniul respectiv, aptitudini i calificri
care vor sprijini viitoarea afacere, o reputaie solid, pasiune
pentru ideea respectiv de afacere, succesul obinut anterior.
Majoritatea acestor caliti sunt întrunite de antreprenorii mai în
vârst decât de cei tineri.
5. Antreprenorilor le place s fie în centrul ateniei
S-a constatat c majoritatea antreprenorilor nu atrag atenia
public, sunt anonimi în sensul c multe firme sunt cunoscute
întrucât consumatorii folosesc produsele sau serviciile
provenite de la ele, fr ca acetia s cunoasc persoanele
care au înfiinat aceste firme.
1.5 Importana antreprenoriatului
Impactul economic al firmei antreprenoriale
Inovarea este procesul de creare a ceva nou i constituie un element central al procesului antreprenorial. În SUA de exemplu firmele antreprenoriale mici genereaz 67% din totalul inovrii. Multe inovaii ajut indivizii i firmele s lucreze mai eficient.
Crearea de noi locuri de munc. Firmele mici sunt cele care ofer cele mai multe locuri de munc noi. Firmele mari se concentreaz tot mai mult asupra acelor activiti pentru care au competenele cele mai mari (de exemplu producie, vânzri, service), iar restul activitilor le externalizeaz spre firmele mai mici.
Globalizarea: firmele antreprenoriale îi extind tot mai mult activitatea în afara granielor rii în care s-au înfiinat i funcioneaz în special prin activitatea de export.
2. Impactul firmei antreprenoriale asupra societii
Inovaiile firmei antreprenoriale au un impact semnificativ asupra societii, concretizându-se în produse i servicii noi care ne fac viaa mai uoar, ne mresc productivitatea muncii, ne îmbuntesc starea de sntate i ne creeaz buna dispoziie.
De exemplu: medicamentele care amelioreaz starea pacienilor în cazul unor boli; telefoanele mobile; comerul pe Internet; expedierea coletelor rapid (peste noapte); fotografiile digitale; cuptoarele cu microunde.
3. Impactul firmelor antreprenoriale asupra firmelor mari
Sunt furnizori de piese i componente pentru firme mari.
De exemplu: produsele electronice, camerele digitale dei sunt fabricate i vândute de firme cu renume, totui ele nu sunt rezultatul exclusiv al proceselor care se desfoar în firme mari, ci ele sunt asamblate folosind componente fabricate de firme antreprenoriale.
Multe firme antreprenoriale i-au construit modelul de afacere bazat pe producerea unor produse i servicii care ajut firmele mai mari s fie mai eficiente.
De exemplu:
a) Multe firme multinaionale i-au creat pagini Web în mai multe limbi de circulaie pentru a veni în sprijinul consumatorilor din întreaga lume, fapt pentru care au apelat la firme antreprenoriale care le-a rezolvat problema.
b) Exist firme mari care au nevoie temporar de for de munc suplimentar. Pentru a rspunde acestor nevoi s-a creat o firm nou antreprenorial care a conceput un soft prin care orice firm îi poate gsi fora de munc de care are nevoie temporar.
Firmele antreprenoriale încheie parteneriate cu firme mai mari pentru a-i atinge obiectivele. Participarea în asemenea parteneriate duce la accelerarea creterii firmei, facilitând accesul la unele resurse ale partenerului.
1.6 Procesul antreprenorial
Decizia de a deveni antreprenor constituie o decizie adoptat
de persoane aflate în diferite ipostaze:
persoana i-a pierdut locul de munc i s-a hotrât c este momentul potrivit pentru a-i începe propria afacere;
persoana a motenit o sum de bani, astfel c dispune de resursele financiare necesare pentru a începe o afacere;
modul de via al persoanei s-a schimbat, în sensul c
se gsete în ipostaza de a putea începe o afacere
(aceasta fiind situaia mamelor care dup o întrerupere
pentru creterea copiilor pot s se ocupe de o afacere
întrucât copiii merg la coal).
Dezvoltarea unor idei de afaceri de succes, etap foarte important întrucât multe afaceri ajung la faliment pentru c nu a existat o oportunitate real care s genereze începerea unei afaceri. În acest cadru persoana interesat trebuie s procedeze astfel: s identifice o oportunitate i s genereze idei de afaceri; s analizeze fezabilitatea, adic s stabileasc dac o idee constituie o oportunitate de afacere viabil; s analizeze ramura i concurenii, întrucât cunoaterea ramurii este esenial pentru succesul antreprenorului; s fundamenteze un model eficient de afacere.
Deplasarea de la o idee la o firm antreprenorial, etap care presupune urmtoarele: constituirea echipei de management, evaluarea punctelor forte i a viabilitii afacerii sub aspect financiar; alegerea formei juridice sub care se înfiineaz firma; elaborarea planului de afaceri (este un document care descrie toate aspectele afacerii) a crui necesitate este dat de nevoia de a atrage resurse financiare i parteneri corespunztori.