eva de la unitate la schisma ontologica

8/18/2019 Eva de La Unitate La Schisma Ontologica

1/11

Eva - de la unitate la schismaontologica

Introducere. Despre creatie

Religia isi afa dogmele si culoarea sa nativa in inceputurile lumii; Dumnezeu,in bunatatea Lui ara de margini, l-a acut pe om curat, intru slava a. !"reatia esteo activitate continua de care omul isi da seama cu recunostinta. Lucru adevarat nunumai in ce priveste gri#a lui Dumnezeu ata de individ, ci si in ceea ce privesteordinea lumii in general!. $mul, in urma unui acces de per%die, a pierdut curatianativa si a ost decazut din drepturile la mostenirea cereasca& aceasta este temelia

credintei si a moralei, in general. In creatia lumii, si in creatia omului acut pentru adomni ca un suveran peste toate lucrarile "reatorului, stralucesc atributeledivinitatii.

"aci, dupa spusele antului 'asile cel (are, !$mul este o aptura care aprimit porunca sa devina Dumnezeu!. "reatia este un act liber al vointei luiDumnezeu. antul Ioan Damaschin vorbeste despre di erenta care e)ista intre

acerea lumii si nasterea "uvantului& !*iindca nasterea este o lucrare a %rii sipurcede din insasi %rea lui Dumnezeu, trebuie in mod necesar ca ea sa %e arainceput si vesnica, ast el, "el care naste ar su eri o schimbare, ar e)ista unDumnezeu anterior si un Dumnezeu posterior. "at despre creatie, ea este lucrareavointei, deci ea nu este din eternitate cu Dumnezeu!. In acest sens, acereareprezinta doar inceputul timpului. Dar, spune antul 'asile cel (are, !inceputuldrumului nu-i inca drumul si inceputul casei nu-i inca casa, tot ast el inceputultimpului nu-i inca timpul si nici macar o parte mica din timp!.

+ctul acerii omului de catre Dumnezeu este de o neasemanata maretie. Iatacum comenteaza $rigen evenimentul& ! a acem om! *acere , /0. 1umai aceastacreatura este desemnata ca %ind lucrarea personala a lui Dumnezeu. Dumnezeu nua acut decat cerul si pamantul, soarele luna si stelele precum omul, pe cand toatecelelate, spune criptura, au ost acute la porunca a. 'ezi care este maretiaomului& este egalul celor mai mari si principale elemente. Este slavit ca %ind egalulcerului; tot asa cum are agaduinta imparatiei cerurilor. Este slavit ca %ind egalulpamantului; tot asa cum el spera sa patrunda intr-un pamant bun, in !pamantulcelor vii unde curge lapte si miere! Iesire 2, 3; 22, 20. Este slavit ca %ind egalulsoarelui si al lunii; tot asa cum ii este agaduit sa !straluceasca ca soarele inImparatia lui Dumnezeu! c . (atei 2,420.

In pacatul primului om se afa izvorul din care tasneste raul sub toateormele& ignoranta spiritului, slabiciunea vointei de a ace binele, uria pasiunilor

care pot conduce pana la crima& revolta naturii intregi impotriva omului revoltat pe"reatorul sau. Daca acest apt primordial nu ar % ost recunoscut ca atare, nu ar mai


2/11

% e)istat nici cult si nici morala. "aci prin ce cult am putea cinsti un Dumnezeu careloveste ara ca, in cele mai multe dintre cazuri, sa putem vedea cauza, si care ne-arputea parea a % mai degraba un tiran decat un tata. au& ce morala am puteaintemeia ara sa admitem in prealabil ca toate patimile, %ind nascute din pacat,reprezinta simptomele unei naturi corupte, si prin urmare trebuie reprimate. $r,doctrina undamentala este invatata in primul articol al simbolului de credinta&

"red intr-5nul Dumnezeu, 6atal atottiitorul, acatorul cerului si al pamantului.Dar actul creatiei este un act derulat pe verticala& *acerea e spusa pornind de laoriginea divina. In actul si naratiunea *acerii, toate lucrurile se des asoara progresivintre cer si planul terestru. Dar nu numai actul creatiei se deruleaza pe verticala,structura insasi a lumii e verticala, e o ierarhie de niveluri, locuite de entitati proprii%ecarui nivel, e o suita de trepte angelice si nivel uman.

Eva cea facuta din coasta lui Adam

'echiul 6estament retine putine date despre Eva 'iata0, persona#ul eminincel mai important din prima "arte a 7ibliei - *acerea - cea care va avea cel maiinsemnat cuvant de spus in alegerea agasului pe care omenirea il va urma. !"andDumnezeu a vrut sa creeze emeia - se spune in (idrash - !El -a intrebat& Din ceparte a trupului lui +dam o voi ace8 1u o voi ace din cap, ca sa nu %e orgolioasa.1ici din ochi ca sa nu %e curioasa; 1ici din ureche ca sa nu asculte pe la usi; 1ici dingura ca sa nu %e vorbareata; 1ici din inima ca sa nu %e invidioasa; 1ici din mana casa nu %e hoata; 1ici din picior ca sa nu %e umblatoare ... +m s-o ac dintr-o coasta, oparte a trupului oarte ascunsa, ca sa %e inclinata la supunere.

i, creand %ecare membru, El spunea& ! a nu %e orgolioasa, curioasa, sa nutraga cu urechea, sa nu %e vorbareata, invidioasa, uracioasa, umblatoare ... ! Dar

iata ca ati aruncat in in ern toate aceste planuri& "aci ea nu a ost acuta din cap,dar este scris& !*etele ionului sa mearga cu gatul intins.!

1ici din ureche, dar trage cu urechea caci este scris& ! i ara asculta la usacortului!. 1ici din inima, dar ea este invidioasa, caci este scris& ! i Rasela a ostgeloasa pe sora ei!. 1ici din mana, dar este hoata, caci este scris& ! i Rasela i-a

urat pe era%mi!. 1ici din picior, dar este umblatoare, caci este scris& ! i Dina iesi!.

E)ista si o alta descriere a crearii omului in capitolul al "artii *acerii unde sespune ca Dumnezeu a acut mai intai omul, dupa chipul si asemanarea a. !Inconditia omului eu disting ceva si mai covarsitor, ceva ce nu se afa in alta parte& sia acut Dumnezeu pe om dupa chipul si asemanarea a. Lucrul acesta nu se afaprecizat nici pentru cer, nici pentru pamant, nici pentru soare sau luna!.

i continua $rigen& !"el care a ost acut dupa chipul si asemanarea luiDumnezeu este omul nostru interior, nevazut, netrupesc, nestricator, nemuritor.+cestea sunt atributele pe care le recunoastem in asemanarea cu Dumnezeu. +intelege ca %inta trupeasca a ost acuta dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu,ar lasa loc presupunerii ca Insusi Dumnezeu este trupesc si are o orma umana& oasemenea idee despre Dumnezeu este cu siguranta o nelegiuire. Iar *ericitul


3/11

+ugustin cauta mereu pe Dumnezeu, chiar si atunci cand crede ca sa indeparteazade El pentru dorul permanent din sufet dupa viata paradisiaca, petrecuta inprea#ma 6atalui-"reator& !"aci ne-ai acut pe noi dupa 6ine si nelinistit este sufetulnostru pana se va odihni in 6ine!.

au cum minunat spune Iustin 9opovici& !"reand pe om dupa chipul au,Dumnezeu a revarsat in %inta lui dorul dupa nemarginirea dumnezeiasca a vietii,dupa nemarginirea dumnezeiasca a cunostintei, dupa nemarginirea dumnezeiasca adesavarsirii. 6ocmai din acest motiv, dorul nemarginit si setea %intei omenesti nupot % satis acute integral de nimic altceva decat numai de Dumnezeu. 9roclamanddesavarsirea dumnezeiasca drept scopul principal al e)istentei omenesti in lume -!*iti, deci, voi desavarsiti, precum tatal vostru "el din ceruri desavarsit este! (atei:, 430 - ristos a dat prin aceasta raspunsul la cautarea si nevoia undamentala a%intei omenesti crea te dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu si pline denostalgia dupa Dumnezeu!.

Dumnezeu l-a pus pe om in gradina Edenului ca sa o lucreze si sa o pazeasca;i-a poruncit sa nu manance din pomul cunostintei binelui si raului pentru ca sa numoara ! ... in ziua in care vei manca din el vei muri negresit! *acere ,


4/11

inteleg si se potrivesc intre ei, prin unirea lor cresc si se inmultesc; ei nasc, drept %iai lor, gandurile bune, refe)ele olositoare prin mi#locirea carora ei umplu pamantulsi sunt stapanii lui; adica, stapanindu-si inclinatiile carnii, ei o trans orma si o poartaspre teluri mult mai minunate si ast el ei sunt stapanii trupului, si nu tolereaza nici orevolta a carnii impotriva vointei spiritului. Dar daca sufetul care este unit cuspiritul si cuplat cu acesta, ca sa ne e)primam ast el, se coboara uneori la placeriletrupesti si isi indreapta inclinatiile catre bucuriile carnale, chiar daca pare a sesupune avertismentelor salvatoare ale spiritului si cedeaza in avoarea viciilortrupesti, acest sufet, murdarit ca de un adulter trupesc, nu poate nici sa creasca sinici sa se inmulteasca in mod legitim, caci criptura declara ca %ii nascuti dinadulter nu ating desavarsirea Intelepciunea lui olomon 2, /& !*iii des anatilor nuvor avea desavarsire si samanta iesita din patul nelegiuit se va stinge ?0. "uadevarat, un asemenea sufet, care lasa la o parte unirea cu spiritul si se deda cutotul inclinatiilor carnii si dorintelor trupesti, ca si cum s-ar intoarce ara de rusinede la Dumnezeu, va auzi spunandu-i-se& ! ... ai avut runte de des ranata si nu te-airusinat! Ieremia 2,20. De aceea, va primi pedeapsa unei des ranate si va % dataporunca ca %ii sa-i %e macelariti Isaia 4, & !9regatiti macelul eciorilor din pricina

aradelegilor parintilor lor!0.

In apt, Eva nu a ost creata, asa cum a ost creat +dam; venirea ei la viataeste o reala nastere, caci Eva se desprinde din +dam. !+ceasta inseamna ca inmomentul in care actul creator al lui Dumnezeu il cheama pe +dam la viata, acestacontinea de#a in el partea lui constitutiva, #umatatea lui, pe Eva ... "rearea lui +dameste o creatie a celulei umane originare, a omului ca barbat- emeie, elementemasculine si eminine in uziunea lor originara inca nedi erentiata.! "a este asa ne-ospune "artea anta& a acem om singular0 si ei vor stapani plural0; i Dumnezeul-a acut pe om singular0 si a acut barbat si emeie plural, raportat la singularulom0 *acere ,


5/11

i-a asumat natura noastra, pentru ca aceasta sa devina prin El victoriceasca si sa-si redobandeasca nobletea cu care usese dotata. In (antuitorul nostru, slabiciuneaacestei naturi se va pre ace, ast el, in orta, pe cand la +dam, orta deveniseslabiciune& In pustiu, in timp ce postea ispititorul s-a apropiat de el si, recurgand laarmele care ii adusesera candva trium ul, trimise catre El sagetile numite lacomie,orgoliu, tru%e; dar acestea s-au rant intr-o rezistenta ara cusur. +cest trium al(antuitorului nostru a aratat in mod stralucit ca El era barbat vir0, pentru ca ainvins orta ingerului apostat, castigator altadata opunandu-i nu puterea divinitatii

ale, ci slabiciunea omenescului din El.!

De ce nu a acut Dumnezeu un singur om - barbatul8 Rabinii evrei raspund laintrebarea aceasta in elul urmator& !9entru ca paganii sa nu spuna& !In ceruri nueste decat o singura conducere!. 5n alt motiv& !Din cauza Dreptilor si a celor rai.9entru ca Dreptii sa nu spuna& !1oi suntem %ii "elui Drept! si pentru ca cei rai sa nuspuna& !1oi suntem %ii unui om rau!. !5n alt motiv& din cauza amiliilor de pepamant& pentru ca amiliile de pe pamant sa nu se inviedize una pe cealalta, cacidaca in situatia actuala, atunci cand sunt descendente ale aceluiasi barbat seinvidiaza una pe alta, cat de mare ar % invidia aceasta daca ar % descendente dinmai multi.!

!5n alt motiv& din cauza talharilor& acum, cand acestia sunt descendenti dinacelasi barbat, ei ura si talharesc, cu cat mai mult ar ace ei treaba aceasta daca ar% descendentii mai multor barbati8!

$ e)plicatie data tot de un rabin ar % urmatoarea& ! ... in singuratate, omul sepoate gandi ca ar % per ect. E)istenta semenilor constituie un spri#in in a vedea cetrebuie corectat si schimbat. 'azand un de ect la unul din semeni, omul trebuie sase intrebe daca nu cumva l-ar avea si el!.

E)egeza crestina si discutiile pe tema aceasta purtate de crestini sunt multmai pro unde si raspund cu adevarat nevoii omului de a cunoaste aceste adevaruridintru inceput. !"on orm criteriilor e)egezei edesiale, trebuie sa vedem in imagineaprimului om integral unitatea nedespartita a naturii umane. Dar identitatea %zica inceea ce priveste carnea si oasele *acere , 20 nu este su%cienta pentru a asiguraacea unitate a naturii umane care ar % acut din om chip al unitatiidumnezeiestitreimice. (odelul treimic de viata este unitatea ca si comuniune deiubire, comuniune de ipostasuri distincte si libere, si nu o unitate data in chipnatural. In elul acesta ne intoarcem din nou la nevoia distinctiei intre barbat si

emeie pentru a realiza in limitele creatului chipul si aratarea vietii necreatului!.

(ucenita Iulita, pe cand su erea martiriul, le indemna pe emeile prezente in

elul urmator& ! untem din acelasi aluat ca si barbatii; am ost acute, ca si ei, dupachipul lui Dumnezeu; destoinice de virtute, la el ca pe barbati le-a creat Dumnezeusi pe emeiA $are nu suntem cu totul inrudite cu barbatii8 Dumnezeu n-a luat numaicarne cand a acut-o pe emeie, ci si os din oasele lui *acere , - 20. De aceeasuntem si noi, ca si barbatii, datoare tapanului cu statornicie, cu tarie de caractersi cu rabdareA!.

Dar iata barbatul si emeia pentru prima data ata in ata. El este imbracatdoar cu razele trupului sau, ea acoperita doar cu parul ei. "e ace +dam in 9aradis8


6/11

1imic, in a ara de unele mici lucrari de gradinarit. El este regele 9aradisului, dareste un rege destul de lenes. Eva, abia trezita la viata, munceste. Dar considera camunca aceasta este destul de monotona si atunci doreste sa rupa monotoniaaceasta visand la glorie, la libertate si la cate altele ...

In povestirea despre Ispitire si "adere, 7iblia este oarte laconica. De alt el,tocmai in aceasta consta grandoarea ei. ! i a zis sarpele catre emeie& BDumnezeua zis El oare sa nu mancati roade din orice pom din rai8 .. 1u, nu veti muriA DarDumnezeu stie ca in ziua in care veti manca din el vi se vor deschide ochii si veti %ca Dumnezeu, cunoscand binele si raulC! *acere 2, , 4-:0.

In apt, dand aceasta porunca, spune antul "hiril al +le)andriei, a vrut sa-lpuna pe +dam sub o lege, pentru a-L recunoaste pe "reatorul sau. i aceasta pentruca, la un moment dat, !omul era intiparirea slavei celei prea inalte si era chip pepamant al puterii celei dumnezeiesti. Deoarece se cuvenea ca acela care a#unsesela atata aima si des atare sa stie si sa cunoasca bine ca are pe Dumnezeu dreptimparat si domn, si pentru ca nu cumva sa alunece usor din pricina ericirilor luiprea mari catre dorinta de a se scutura de puterea si de covarsirea +celuia "areavea puterea intreaga; de aceea, indata i-a dat o lege si a asezat amenintareapedepsei alaturi de calcarea acestei legi. "aci nu se afa si nu era in lume pacatul,atata timp cat omul era singur. i pentru ca sa %e omul supus legii, i-a talcuit lui si

elul pazirii acestei legi& !Din toti pomii din rai poti sa mananci; iar din pomulcunostintei binelui si raului sa nu mananci, caci in ziua in care vei manca din el veimuri negresit! *acere 2, /-


7/11

si paradis. Dupa "lement +le)andrinul !+dam il semni%ca pe ristos, Eva semni%ca7iserica!. Elementele vegetale care se ivesc mai peste tot in spatiul bisericii pecapiteluri, in crucea cu ramuri, pe detaliile de pictura sau de sculptura0 au siaceasta unctiune& de a tace prezenta starea originilor, starea gradinii paradisiace.

In acelasi sens, antul Irineu de Lugdunum comenteza ast el& !Insa, pentruca omul sa nu gandeasca lucruri mari despre sine, nici sa nu se preamareasca ca sicum nu ar % avut nici un stapan, din pricina stapanirii care i-a ost data si a partasieicu Dumnezeu-"reatorul sau, depasindu-si limitele, si pentru ca nu cumva sa aibacugetarea semeata inaintea lui Dumnezeu, o lege i-a ost data din partea luiDumnezeu, pentru ca el sa stie ca avea un stapan, pe Domnul tuturor. Iar El i-a pusanumite oprelisti. Daca el, omul, va pazi poruncile lui Dumnezeu, va ramaneintotdeauna asa cum era, adica nemuritor. Daca nu le va pazi, el va deveni muritorsi se va intoarce in pamantul din care a ost luat!.

aggada evreilor - Legenda lor de aur - se arata mult mai vorbareata pe temaispitirii Evei de catre sarpe. !Este adevarat, spune arpele - primul diplomat - caDumnezeu v-a interzis sa mancati din aceste ructe8 - 1oi putem, raspunde Eva, samancam toate ructele in a ara de cele din acest pom care se afa in mi#loculgradinii si pe care nici macar nu avem voie sa-i atingem ara a % pedepsiti cumoartea.!

"aci +dam, in dorinta lui de a o prote#a pe Eva impotriva vreunei nesupuneriata de porunca divina, ii interzisese Evei sa se atinga de acest pom, in vreme ce

Dumnezeu nu a vorbit decat de roade. +vem aici un adevar enuntat de acestproverb& !E mai olositor un zid inalt de zece coti care sa tina, decat unul de o sutade coti care sa nu tina!. +ceasta e)agerare a lui +dam avea sa-i a#ute sarpelui sa oconvinga pe Eva. arpele a spri#init-o pe Eva de pom si i-a spus& !Iata, ai atinscopacul si nu ai murit. La el nu vei muri daca vei manca un ruct din acest pom.

Doar gelozia L-a impins pe Dumnezeu sa va interzica lucrul acesta, pentru caimediat ce veti % mancat din ructul acesta, veti % devenit asemenea Lui. "aci "el'esnic a mancat El Insusi din ructul acestui pom si apoi a creat lumea; El ti-ainterzis sa mananci la randul tau de teama ca tu sa nu creezi alte lumi. 1u a acut Elobservatia ca %ecare creatura este dominata de cea care a ost creata dupa ea8Lumina care a ost acuta in prima zi, este supusa cerului care a ost creat dupa ea.La randul lui, cerul este condus de plantele care ii iau toata apa. oarele si toatecorpurile ceresti domnesc peste plantele pe care le ac sa a#unga la maturitate si sainforeasca. Lumea animala creata in ziua a cincea domina corpurile ceresti. Dovadauliu care umbreste cerul cu aripile sale. i daca tu esti acum regina creatiei, estepentru ca esti ultima dintre creaturi. Dar grabeste-te si mananca din ructul acestainainte de a nu % creata a alta emeie care, la randul ei, sa poata domni peste tine!.

i sarpele, gustand din ructul pomului ii spune Evei& !+sa cum eu nu am murit dupace am mancat din ructul acesta, la el nici tu nu vei muri!. +tunci Eva, spunand catot ce i-a povestit +dam nu este decat minciuna, urma s atul sarpelui.

!Dar abia ce a terminat de mancat ructul, ca si vazu in ata ei pe Ingerul(ortii. @andind ca i-a venit ceasul de pe urma, si pentru ca +dam sa nu se poatacasatori cu o alta ata dupa ea, s-a grabit sa-l determine pe acesta sa manance din

ruct. i chiar le-a dat sa guste tuturor %intelor vii care se afau in 9aradis pentru casi acestea sa devina supuse bolii si mortii!.


8/11

Este evident ca aceasta Eva din 6almud este mult mai vicleana decat Eva din*acere, dar ea nu este lipsita de un oarecare avant si spiritul ei de colectivism esteemotionant. e pare ca in religia iudaica transmiterea pacatului original nu e)ista.!$mul se naste e)pus dar pur!. In ce o priveste pe emeie, 6ora pare a se teme maimult de caracterul ei urat, decat de seductia ei naturala. "u toate acestea, in@alilea, emeile trec primele la inmormantari, pentru ca emeia este cea care achemat moartea in lume; emeile sunt primele care trebuie sa aprinda luminile

abbatului, pentru ca emeia este cea care a stins lumina sufetului; si cand Ieremiasi alti 9ro eti voiau sa in%ereze- orasele vinovate, le asemuiau cu emeia adultera.

In drama 9aradisului terestru, singurele doua persona#e sunt Eva si arpele.+dam are un rol de %gurant& sa o denunte pe Eva, care, la randul ei, va denunta

arpele. udecata lui Dumnezeu. 9edeapsa lui +dam& !"u osteneala sa te hranestidin el in toate zilele vietii tale! *acere 2,


9/11

cosmosul& pamantul si cerul. Iar aceasta e)presivitate prima, !naturala!, poaterevela, mai bine zis poate ace sa transpara, sensuri propriu-zis spirituale,e)emplare. 9omul din mi#locul paradisului este un pom al vietii propus contemplatieisi intelegerii mereu mai ample a aptului ca el este traseul dupa care activitateadivina e prezenta in centrul paradisului si al cosmosului, ca ea da viata si coeziunelumii. "rucea inglobeaza si ea, printre alte sensuri simbolice, pe cele ale copacului.

!9omul acesta, de cereasca intindere, creste de la pamint pana la ceruri. 9omnemuritor inaltat in mi#locul cerului si al pamantului, neclintitul punct de spri#in aluniversului, locul odihnei tuturor lucrurilor, suport al intregului pamant locuit,reazem al cosmosului cuprinzand in sine amestecul pestrit al naturii umane!.

9edeapsa Evei& ! 'oi inmulti mereu necazurile tale, mai ales in vremea sarciniitale; in dureri vei naste copii; atrasa vei % catre barbatul tau si el te va stapani!

*acere 2, /0. Dar acesti copii ai ei, nascuti in durere, vor % ericirea ei, pedeapsa.E)emplul acesta dovedeste pe de o parte, a%nitatea, coerenta intima intresimbolizant si simbolizat; iar pe de alta parte, aptul ca simbolul nu este o simplacorespondenta intre doi termeni, ci un lant de semni%catii care porneste de laconcret pentru a ne indrepta spre realitati din ce in ce mai inalte, atingand misterulultim. Din acest motiv, simbolul starneste interpretarea, o cere si el poate antrenacapacitatea noastra de imaginatie si de gandire dincolo de limitele sale curente,catre depasirea limitarilor %intei umane si catre trans ormarea ei devine orecompensa. !In procesul care a avut loc in 9aradisul terestru, in ata verdictuluidivin, Eva este prima avocata care, pentru ca nu si-a pledat cauza, a obtinutachitare! . 9utem spune ca Eva s-ar % putut multumi cu o viata linistita si araperipetii, ara istorie, ar % putut trai ara sa cunoasca gri#ile zilnice, ar % putut traibucurandu-se de roadele pamantului si de visele sale ... 1umai ca a pre erat sa %ecurioasa, ambitioasa, indrazneata, trasaturi caracteristice ale marilor inventatori,ale cuceritorilor si ale conducatorilor. +st el, prin ea au intrat in lume munca ara decare nu e)ista placere, pudoarea ara de care nu e)ista iubire, iubirea ara de carenu e)ista viata.

Gabbalistii vorbesc despre Lilith, o alta emeie - %ica demonului - care i-ar %ost data lui +dam inaintea Evei si care ar % mama lui "ain. +ceasta a vrut cu orice

pret sa devina egala lui +dam si a pre erat sa-l paraseasca decat sa i se supuna.Eva a obtinut, ara sa vrea lucrul acesta, singura egalitate a barbatului cu emeia sianume& su erinta. +m putea spune, in termeni contemporani ca Eva este prima

eminista din istorie.

Prima familie

9ro etia acuta de +dam re eritoare la aptul ca barbatul isi va parasi parintiisi se va uni cu emeia sa pentru a deveni un trup *acere , 40 ne ace sa vedemlimpede cum comuniunea dintre barbat si emeie a ost si ramane un act delibertate in care unitatea %zica se intregeste. Legatura copiilor de parinti este unanaturala, care la un moment dat se rupe; atunci se creeaza o noua legatura carereprezinta materializarea e)ercitarii libertatii, a posibilitatii de alegere. Legaturaaceasta noua dintre barbat si emeie conduce la realizarea unitatii trupesti, !ceea ce


10/11

inseamna unitate de viata, impreuna-e)istenta la propriu!. (odelul acestei noilegaturi il reprezinta legatura din sanul 6reimii. 9arintele taniloae spunea ca inactul iubirii dintre un barbat si o emeie unirea este per ecta, si !realizezi ca suntdoua persoane numai atunci cand se despart.

Dar tot din pro etia aceasta a lui +dam intelegem ca principiul amiliei era celmonogamic, numai o ast el de amilie %ind binecuvantata de Dumnezeu. 9oligamiareprezinta o abatere de la voia lui Dumnezeu legata de unirea barbatului cu emeia,o alterare a acestei legaturi. 9rimul care a cazut in acest pacat al poligamiei, aldenaturarii legaturii con#ugale, a ost Lameh& Lameh si-a luat doua emei& numeleuneia era +da si numele celeilalte era ela *acere 4, H0.

De alt el, poligamia se inscrie in multimea aptelor pe care omul le-a acutuitand de "reatorul sau, dupa caderea in pacat. +sa se e)plica aptul ca poligamiase mani esta in randul claselor bogate, a stapanilor de sclavi; cei saraci, lipsiti demi#loace materiale aveau o amilie stabila, adica ormata din barbat si o singura

emeie, mama copiilor sai.

Este curios sa observam ca emeia israelita, careia 6almudul ii recunoasteatat de mult de ecte, din care cultul evreu ace o crearura in erioara si legea iudaicao permanenta supusa minora0, in 7iblie ocupa locul principal. Resemnarea siclementa nu sunt trasaturi spreci%ce israelitilor din timpul 7ibliei si cele mai multedintre eroinele 'echiului 6estament - mame, sotii %ice si chiar curtezane - cu toateau un caracter puternic si se mani esta ca atare. De cele mai multe ori, aceste

emei salveaza situatii di%cile, care devin e)emple de urmat chiar si pentru barbati,care pun chiar si inaimea virtutii lor salvarea Israelului. *ecioare intelepte, ecioarenebune dar ecioare puternice, luminand %ecare pagina a "artii %nte cu virtutile decare dau dovada, stiind sa adauge la orta sufetului alte arme& %netea care poate %mai tare decat puterea si rumusetea, mai puternica decat toate celelate.

Concluzie

+ctul neascultarii va aduce omului pierderi grele. In primul rand, comuniuneacu Dumnezeu se va altera, omul intorcand spatele "reatorului, asezandu-se subdominatia ortelor materiale care-l leaga de pamant, tot mai puternice odata cutrecerea timpului. De acum inainte, vor putea transmite viata prin nastere de %i, darnu vor putea evita moartea. $data cu incalcarea poruncii divine, omul a pierdutnemurirea. Dar dupa caderea parintilor, relatia personala a omului pacatos cuDumnezeu nu inceteaza, ci semimentul de vina marturisita de om si cainta pentrupacatul acut, duc la o adancime a relatiei omului cu Dumnezeu. !"aci omul nu estede%nitiv invins si inrobit ortelor raului. Iahvistul alatura maternitatii nade#deaintemeiata pe Insusi Dumnezeu. Este oarte probabil ca el sa % vazut inmaternitatea salvatoare a Evei prototipul maternitatii regale c Isaia


11/11

sansa %icelor Evei& pentru a continua istoria poporului ales si pentru a-l apara,Iehova se va olosi de emei.

Protos. conf. dr. Justinian CARSTOIU

eva de la unitate la schisma ontologica

Documents