ong final.docx

8/18/2019 ONG FINAL.docx

1/22

Funda ia „Pre ui te Via a”ț ț ș ț

Recunoscuţi pentru numeroasele campanii umanitare în care s-a implicat, Andreea Marin

Bănică a hotărât, în !!", să pună #a$ele Funda iei %Pre uie te Via a%& 'e(i$a acesteiț ț ș ț

)unda iiț este %*n(a ă să trăie ti )rumos i demn în )iecare $i, nu irosi sin+ură ta ansa la (ia ă, stăț ș ș ș ț

în puterea ta să schim#i ce(a în #ine în lumea în care trăie ti%&ș

Fundaţia "Preţuieşte Viaţa" a foat infiintata la inceputul anului 2008 de Andreea Marin si derulează

campanii umanitare pe teme de sănătate, educaţie, drepturile omului, advocac sau pentru un !urnalism

de calitate

#ediul Fundaţiei $Preţuieşte Viaţa% se afla &n municipiul 'ucureşti, #tr #iriului nr (), *l (+ , sc (,

et (, ap -, sectorul (, ca fiind de utilitate pu*lică

Misiunea Fundaţiei $Preţuieşte Viaţa% este centrată pe ideea că &ntr.o lume &n care valorile sunt

inversate, &n care roata se &nv/rte te prea repede pentru a mai vedea ce nevoi are cel pe l/nă careș

trecem &n ra*ă, &n care ne cre tem copiii cu teama că modelele oferite la orice pas de mass.media suntș

departe de aspira iile oamenilor cu cei 1 ani de acasă, cu &ndoiala că coala &n care ei urmează săț ș

pă ească ar putea să le ofere, &nainte de ansa de a &nvă a, ne ansa de a face cuno tin ă cu drourile iș ș ț ș ș ț ș

prostitu ia, &ntr.o societate &n care *ătr/nii no tri apun uita i de lume, lipsi i de o elementară &nri!ireț ș ț ț

după o via ă de muncă, "Pre uie te Via a" devine locul care aduce &mpreună oamenii dispu i săț ț ș ț ș

clădească, să asculte, să ofere, să iu*ească, să /ndească &n spirit de ecipă, să &nve e, să călătorească .ț

virtual său real, cu /ndul său cu pasul . p/nă departe

"Pre uie te Via a" e desciderea spre *inele de care oamenii au nevoie pentru a face pa iț ș ț ș

&nainte, partea plină a paarului, spa iul &n care cunoa tem oamenii care sfin esc locul, eroii zilelor ț ș ț

noastre fără nume sonore "Pre uie te Via a" este un concept ini iat de Andreea Marin care a fostț ș ț ț

folosită ca o "um*relă" pentru campaniile umanitare /ndite i realizate de aceasta de.a lunulș

ultimilor () ani Acestea au fost puse &n practică fie pentru a &m*oă i formatul #urprize.#urprize,ț

emisiunea umanitară pe care Andreea a ăzduit.o aproape un deceniu i pentru care a fost i 3irector ș ș

de proram

Funda ia 4Pre uie te Via a%ț ț ș ț

derulează campanii umanitare, pe teme de sănătate, educa ie,ț

drepturile omului, advocac sau pentru un !urnalism de calitate


2/22

Printre numeroasele campanii derulate su* enericul "Pre uie te Via a" amintim5ț ș ț

• Proiectul coala Mamelor 6$M7M P . 9e ea de :entru Pilot de :onsiliere a Mamelor aflateȘ ț

&n situa ii dificile de via ă%; < proiect cu finan are europeană, destinat mamelor aflate &nț ț ț

dificultate, realizat &n parteneriat cu Funda ia stuar, Asocia ia =elefonul :opilului, Funda iaț ț ț>7?.?= naria, i susţinător Fondul 7@ pentru Popula ie :ampania 4#ervicii interate deș ț

dezvoltare profesională pentru adulţii cu pro*leme de sănătate mintală%, ini iată de Funda iaț ț

stuar

• :ampania umanitară destinată victimelor inunda iilor din ?unca 3unării, realizată &mpreună cuț

@B:F, av/nd un *ilanţ de peste - miliarde de lei veci la care s.au adăuat transporturi

su*stanţiale de produse necesare &n situaţia de criză, duse la destinaţie cu =B9.uri şi elicoptere;

•

:ampania "C/m*et pentru A#BA" a avut un teledon maraton, *ilanţ 100000D, record pentru un proram de televiziune &n acel moment, o campanie cura!oasă &n premieră &n care rom/nii au

fost cemaţi să spri!ine Asia &nlăcrimată, adică oameni dintr.un alt colţ de lume care nu vor

avea poate niciodată şansa de a.i privi &n oci pe donatori pentru a le spune "mulţumesc" 3upă

campanie, Andreea Marin s.a &ntors la 'anEoE unde a realizat un documentar av/nd ca su*iect

=ailanda de după tsunami şi a avut spri!inul @B:F, aceasta fiind prima iniţiativă alături de

oranizaţia mondială şi momentul &n care ea a decis să devină voluntar @B:F

n concluzie, "Pre uie te Via a" s.a născut ca un concept care are for a de a aduna oamenii umăr ț ș ț ț

l/nă umăr pentru a construi &mpreună, are puterea de a atrae aten ia maselor &n scopul educa iei i alț ț ș

solidarizării pentru idei *enefice pentru evolu ia lumii &n care trăimț

Principalele surse de venit ale fundaţiei povin de la finan atori, parteneri, dar şi de laț

susţinători

Finan atorul funda iei este AMP7#39, Proramul 7peraţional #ectorial 3ezvoltareaț ț

9esurselor mane 2001.20(), unde domeniul ma!or de intervenţie este promovarea ealităţii de şanse

pe piata muncii, iar operaţiunea, $Ganse eale i respect%ș

Partenerii funda iei sunt5ț


3/22

Fundaţia stuar activează de peste (H ani &n domeniul sănătăţii mintale, oferind servicii sociale

adulţilor cu pro*leme de sănătate din 9om/nia Fundaţia stuar oferă de (H ani locuinţe prote!ate

adulţilor cu pro*leme de sănătate mintală n comunităţile vizate de proiectul de faţă nu eIista servicii

similare pentru adulţii cu pro*leme de sănătate mintală sau acestea sunt limitate şi, de aceea, Fundaţia

stuar este o alternativă la serviciile psiiatrice eIistente

Asociaţia =elefonul :opilului estionează şi furnizează serviciul unic european de asistenţă

4telefonul copilului% ((+ (((, implementat &ncep/nd cu ( octom*rie 2008 şi &n 9om/nia Asociaţia

=elefonul :opilului desfăşoară următoarele activităţi5 a; informare şi consiliere cu privire la drepturilefamiliei şi copilului *; direcţionarea către instituţiile &n măsură să acorde asistenţă necesară fiecărui

caz, precum şi urmărirea modului de soluţionare a fiecărui caz, c; cola*orarea pe *ază de parteneriate

cu instituţii pu*lice şi private &n domeniu d; sesizarea autorităţilor şi a opiniei pu*lice privind

&ncălcarea drepturilor copilului e; propuneri de modificare a leislaţiei &n domeniu &n scopul

&m*unătăţirii statutului copilului &n societate

Fundaţia >7?.?= este, &ncă de la &nfiinţare, un actor important al societăţii civile, inercand,

prin proiectele sale, să producă scim*ări &n mentalul colectiv &n ceea ce priveşte rolul femeilor şi al *ăr*aţilor &n societate, să spri!ine femeile aflate &n dificultate &n demersul lor de a se reintera pe piaţa


4/22

forţei de muncă şi să aducă aporturi importante &n cercetarea socială privitoare la pro*lematicile de

en

7ranizaţia derulează prorame, campanii şi iniţiative ce deservesc o*iectivele, misiunea şi

viziunea acestui oranism Polic center for 9oma and Minorities are ca principale arii de interes5

Bncluziunea socială, scim*area atitudinii neative faţă de rupurile de minorităţi, &ndeose*i rromi,

promovează o atitudine proactivă faţă de pro*lemele sociale şi ana!amentul civic

7ranizaţie neuvernamentală ce oferă spri!in administrativ pacienţilor rom/ni cu pro*leme de

sănătate dificile 6cancer, leucemie etc; ce nu se pot trata &n 9om/nia

nfiinţată &n anul (8)1, :ompania ProcterJKam*le a &nceput ca o mică afacere de familie ce

producea săpun şi lum/nări &n :incinnati, statul 7io, #A Astăzi produsele PJK a!un la peste H

miliarde de consumatori &n (-0 de ţări PJK consideră că educaţia este piatra de temelie a dezvoltării

şi proresului unei naţiuni n acest scop compania se implică &ntr.o serie de prorame de spri!inire a

educaţiei &n c/teva ţări din 'alcani


5/22

Fundaţia :opii #ănătoşi este o fundaţie cu caracter non.profit, ale cărei o*iective suntreducerea numărului de nou.născuţi cu malformaţii conenitale şi prevenirea a*andonului copiilor cu

astfel de afecţiuni

Principalii sus inători ai Funda iei Preţuieşte Viaţa sunt5ț ț


6/22

lemente ale identităţii de *rand sunt5

#ila Fundaţiei Preţuieşte Viaţa este


7/22

#loanul este $ Preţuieşte VIA A!Ț

Viziunea Fundatiei Pretuieste Viata este aceea de a avea forta de a aduna oamenii umar lana

umar pentru a construi impreuna, are puterea de a atrae atentia maselor in scopul educatiei si al

solidarizarii pentru idei *enefice pentru evolutia lumii in care traim 7 lume &n care copiii i v/rstnicii,ș

tinerii i familiile din 9om/nia trăiesc o via ă demnă i &mplinită, spri!inindu.se i respect/ndu.seș ț ș ș

reciproc, sim indu.se o parte importantă a comunită ii &n care trăiescț ț

Valorile Fundatiei Pretuieste Viata sunt acelea de a promova responsa*ilitatea socială iș

individuală, toleran a, respectul, eIemplul personal, altruismul, disciplina, &ncrederea, desciderea siț

actiunea, spri!inirea si promovarea actiunilor cu caracter social, umanitar si educativ a persoanelor cu

nevoi speciale si a tinerilor talentati

Bntr.o lume in care valorile sunt inversate, in care roata se invarteste prea repede pentru a maivedea ce nevoi are cel pe lana care trecem in ra*a, in care copiii sunt crescuti cu teama ca modelele

oferite la orice pas de mass.media sunt departe de aspiratiile oamenilor cu cei 1 ani de acasa, cu

indoiala ca scoala in care ei urmeaza sa paseasca ar putea sa le ofere, inainte de sansa de a invata,

nesansa de a face cunostinta cu drourile si prostitutia, intr.o societate in care *atranii nostri apun uitati

de lume, lipsiti de o elementara inri!ire dupa o viata de munca, "Pretuieste Viata" devine locul care

aduce impreuna oamenii dispusi sa cladeasca, sa asculte, sa ofere, sa iu*easca, sa andeasca in spirit de

ecipa, sa invete, sa calatoreasca . virtual sau real, cu andul sau cu pasul . pana departe "Pretuieste

Viata" e desciderea spre *ine de care avem nevoie pentru a face pasi inainte, partea plina a paarului,

spatiul in care cunoastem oamenii care sfintesc locul, eroii zilelor noastre fara nume sonore

BBB


8/22

Proiectul $M7M P . 9eţea de :entre Pilot de :onsiliere a Mamelor aflate &n situaţii dificile

de viaţă% numit, pe scurt, $Gcoala mamelor% a pornit ca urmare a sutelor de mesa!e cu ruăminţi din

partea mamelor din toată tara către Andreea Marin 'ănică, pe *lo sau prin scrisori

$Gcoala Mamelor" este un proiect naţional, susţinut cu fonduri europene, cu scopul de a veni &n

a!utorul mămicilor aflate &n dificultate emoţională sau materială n cadrul proiectului, au fost

dezvoltate mai multe centre de asistenţă şi consiliere ratuită psioloică şi psiiatrică pentru mămicile

cu pro*leme

Proiectul a fost demarat la ( noiem*rie 20(0 şi dezvoltă trei centre de asistenţă şi consiliere la

'ucureşti, Ploieşti şi :lu! pentru mamele aflate &n dificultate . femei care, &n ciuda unei situaţii

financiare *une, şi.au pierdut ecili*rul şi au a!uns, de pildă, &n praul depresiei ce poate duce la

decizii rereta*ile, at/t pentru viaţa lor, c/t şi pentru cei din !ur mame care nu mai ăsesc comunicare

cu proprii copii, oameni drai, care nu mai pot sta*ili *alanţa corectă &ntre familie, profesie şi dorinţele

proprii, dar şi mame cu risc de eIcluziune socială, cu un rad de sărăcie eItremă, aflate &n praul

a*andonului copiilor, unice &ntreţinătoare ale familiei, victime ale violenţei domestice, ale discriminării

la locul de muncă, mame care suferă de depresie post.natala sau de stres post traumatic, aflate &n şoma!

sau av/nd venit minim pe economie, tinere eleve sau studente care devin mame timpuriu samd

Proramul intitulat % coala Mamelor% s.a *ucurat de spri!inul mai multor actoriȘ

institu ionali care au condus la un impact pozitiv al rezultatelor acestuia asupra rupului intăț ț

reprezentat de tinerele mame, cărora li s.a oferit astfel posi*ilitatea de a apela i *eneficia de serviciiș

specializate diferite, &n vederea &m*unătă irii a*ilită ilor i competen elor parentaleț ț ș ț

#uccesul acestui proiect a atras după sine recunoa terea sa pe plan na ional i interna ionalș ț ș ț

Funda ia a primit &n anul 20(( premiul de mul umire din partea @FPA < Fondul 7@ pentruț ț

Popula ie pentru parteneriatul constructiv i spri!inul deose*it &n realizarea mandatului său &n 9om/niaț ș

n ceea ce prive te direc ia scim*ării, $Gcoala Mamelor% a dezvoltat pentru &nceput centre deș ț

asistenţă şi consiliere ratuită psioloică şi psiiatrică pentru mamele aflate &n dificultate, dar şi pe

direcţiile sănătate, carieră, comunicare şi drepturi, lei eIplicate pe &nţelesul tuturor

Av/nd &n vedere radul scim*ării proiectul vizează femeile.mame care trăiesc un dezecili*ru

ma!or &ntre profesie, familie şi dorinţele proprii i nu ştiu cum să &mpace aceste direcţii din viaţa lor, iar ș

aceasta conduce la lipsa de comunicare cu proprii copii şi partenerii de viaţă, cu oamenii drai,

senzaţia că nu sunt ascultate, că totul se dăr/mă, destrămarea familiilor şi a relaţiilor sociale, *oală etc


9/22

7*iectivul proiectului $Gcoala Mamelor% este acela de a le face pe mame să simtă că pot ele

&nsele scim*ă ceva &n viaţa lor şi a familiilor lor fiind informate, cunosc/ndu.şi drepturile,

oportunităţile, posi*ilitatea de a acţiona arumentat &n toate pro*lemele vieţii consiliere ratuită pentru

mamele aflate &n dificultate

Krpul intă este reprezentat de tinerele mame, cărora li s.a oferit posi*ilitatea de a apela iț ș

*eneficia de servicii specializate diferite, &n vederea &m*unătă irii a*ilită ilor i competen elor ț ț ș ț

parentale

$Gcoala mamelor%este un proiect naţional destinat mamelor pentru care a o*ţinut fonduri

europene pentru a.l demara şi susţine timp de un an, aceasta fiind dealtfel şi sinura şansă reală de a.l

putea pune &n practică

BV

Platforma LLLscoalamamelorro este o compleIă :omunitate Virtuală a Mamelor, cu

specialişti ana!aţi să răspundă ratuit &ntre*ărilor lor pe diverse domenii, cu posi*ilitatea ca ele să

dialoeze şi &ntre ele pe forum, cu coneIiuni &n direcţii ceie ce le sunt necesare ste o *ază de date

cu peste (H0000 de mame, ma!oritatea &ntre 2H.-H de ani, cu studii medii şi superioare

n ceea ce privesc trăsăturile eorafice şi demorafice, ma!oritatea persoanelor sunt mame din

9om/nia, dar şi din alte + de ţări n principal prormaul a fost destinat mamelor, apoi proiect s.a

eItins şi pentru taţi, aceştia manifest/nd interes aspura acestui proram

Mamele care apelează la proramul $Gcoala Mamelor% prezintă trăsături psiorafice diferite,

printre ele fiind şi dintre cele cu *usiness.uri impresionante . nu doar cu pro*leme materiale . dar care

sunt, de pildă, &ntr.un dezecili*ru emoţional, aflate &n depresie, anIietate, stres, etc şi nu au &ncrederesă vor*ească oricui despre situaţia lor

@ivel de informare cu privire la oranizaţie şi activităţile acesteia este unul ridicat n element

care să ateste acesta idee este notorietatea fondatorului Andreea Marin ca şi fondator principal al

Fundaţiei $Preţuieşte Viaţa% şi.a folosit notorietatea pentru creşterea nivelului de informare &n r/ndul

persoanelor aflate &n nevoi

3atorită cola*orărilor importante şi constante cu diferite institurii şi autorităţi ale administartiei pu*lice manifestete prin parteneriate &nceiate &n vederea spri!inirii sau promovării reciproce prin

intermediul proramelor derulate de această, fundaţia a *eneficiat de un nivel de informare ridicat


10/22

ź nivel de implicareN ana!amentN preocupare &n domeniul de acţiune al oranizaţiei

ź atitudinea dominantă faţă de oranizaţie şi acţiunile acesteia 6apatieN dezinteres, spri!in, ostilitate,

O;

Atitudinea dominanta fata de oranizatie si fata de actiunile acesteia este una pozitiva, iar acest

fapt reiese din interesul pu*licului, dar si din implicarea si adapta*ilitatea acestuia fata de

activitatile desfasurate de Fundatia Pretuieste Viata de.a lunul timpului

• capacitatea de a influenţa luarea unei decizii şi cursul unei acţiuni

:eea ce a influentat capacitatea de a lua decizia si de a eIpune o asemenea actiune a venit de la

numarul mare de apeluri venit din partea mamelor aflate &n dificultate emoţională sau materială si

care ii solicitau a!utorul fondatoarei Andreea Marin care devenise si ea mama

ź Autorizarea leală, morală sau prezumată de a influenţa situaţia oranizaţiei

Bn conteItul in care otăr/rea Kuvernului nr H00N20() privind recunoaşterea Fundaţiei

$P9QBG= VBAQA% ca fiind de utilitate pu*lică a dus la influentarea intr.un mod pozitiv a

situatiei fundatiei cu privire la autorizarea leala ?ucrurile care dovedesc influenta pozitiva a situatie

sunt desfasurarea activitatilor de interes eneral eIistenta unor contracte de cola*orare i parteneriateș

cu institu ii pu*lice sau asocia ii ori funda ii din ară i din străinătateț ț ț ț ș

ź capacitatea de a prezenta o pro*lemă ca suficient de importantă şi ravă pentru a solicita un

răspuns prompt din partea oranizaţiei şi, &n eneral, a societăţii

n eIemplu care prezinta o pro*lema suficient de importanta si rava care solicitat un raspuns

prompt din partea fundatiei este cazul ?ilianei Munteanu care a trecut printr.un moment reu in 2008,

a suferit tul*urare depresiva ma!ora Bar #coala mamelor a fost cea care i.a oferit solutia la pro*lema

ei5 consiliere in cadrul proiectului 4#coala MamelorRR unde prin si cu a!utorul dr Flor!an Soleci a

reusit sa.si recapete increderea in ea, a reusit sa se imprieteneasca cu TR*oala%, sa redevină un model pentru fata ei, un model de cumpatare, rezistenta si inteleere a propriilor limite #i tot datorita

consilierii a asit cura!ul de a se reintera &n campul muncii

• elemente de conduită &n procesul comunicării 6:are sunt canalele şi mi!loace de comunicare

preferateUAvand in vedere ca pu*licul tinta este format din femeile.mame acestea sunt informate

cu privire la campania #coala mamelor prin comunicarea directa in cadrul careia au locintruniri cu oranizatoarea proiectului si pu*licul, loc in care au loc discutii fata in fata cu

pu*licul vizat Acest mi!loc de comunicare este eficient deoarece permite transmiterea


11/22

personala a mesa!ului, creste impactul emotional si poate asiura ana!area pu*licului fata de

o*iectivele sta*ilite n alt mi!loc de comunicare preferat este comunicarea indirecta prin

intermediul mi!loacelor electronice 6mesa!e e.mail, faI.uri, forum, conversatii telefonice;

acestea sunt eficiente deoarece sunt rapide, pu*licul poate recepta rapid mesa!ul, iar raspunsul

poate fi dat la momentul potrivit

:are este nivelul de eIpunere la mesa!ele transmise prin mi!loacele de comunicare preferateU

Avand in vedere faptul ca, intr.un timp relativ scurt, mesa!ele transmise prin

comunicarea directa si cea indirecta au avut ca efect o reactie, ce consta in scim*area de

comportament si de atitudine pu*licului caruia ii era adresat mesa!ul, dar si implicarea pozitiva

a pu*licului denota faptul mi!loacele de comunicare folosite au fost eficiente pentru

transmiterea mesa!ului

:are este nivelul de eIpunere la mesa!ele transmise prin mi!loacele de comunicare utilizate cu

precădere de oranizaţieU @ivelul de eIpunere la mesa!ele transmise prin mi!loacele de comunicare utilizate cu

precadere de oranizatie este reprezentat de un rad de consistenta ridicat Acest lucru reiese

din faptul ca prin mesa!ele transmise oranizatia si.a atins scopul pe care il urmarea, ca de

eIemplu informarea, influenţarea, o*ţinerea unui răspuns pozitiv din partea pu*licului sau

formarea unei imaini favora*ile despre oranizatie

?a ce elemente retorice din triada etos.loos.patos reacţionează favora*ilU

Pu*licul reactioneaza la triada ethos-pathos-logos in functie de nevoile pe care le are fiecare l poate

reactiona favora*il la elementele de tip loos, adica cele care fac recurs la arumente ra ionale in ceeaț

ce priveste scopul oranizatiei Bn acelasi timp, poate fi o parte din pu*lic care reactioneaza favora*il la

elemente care fac apel la etos, la emotiile ce sunt transmise prin mesa!ul oranizatiei, dar in aceeasi

vreme pu*licul poate sa reactioneze favora*il la elementele din cadrul etos.ului, prin intermediul

caruia se pune accent pe prestiiul i calită ile atri*uite oranizatiei Ponderea relativă a mi!loacelor ș ț

retorice caracteristice fiecăreia din cele trei componente este determinată de necesitatile fiecaruia, dar

i de sensi*ilitatea de care dispune pu*liculș

:are sunt tipurile de semne 6cuvinte, indici, iconi, sim*oluri; pe care doreşte să le vadă utilizate &n

alcătuirea mesa!elorU

=ipurile de semne pe care doreste sa le vada utilizate in alcatuirea mesa!elor este reprezentat

predominant din cuvinte, ele fiind prefera*ile in crearea mesa!elor deoarece prin intermediul lor,

mesa!ul este constuit intr.un mod rafinat, clar, precis si eficient, ce vizeaza perceptia si emotia


12/22

audientei 3e asemenea, in alcatuirea mesa!elor sunt utilizate si sim*oluri 6imainile; care au rolul de

a sustine teItul, de a oferi o vizi*ilitate mai mare si de a atrae pu*licul vizat

:are este reacţia dominantă &n cazul suprastimulării cu mesa!eU;

#uprastimularea cu mesa!e su*mineaza sistemele de control al creierului, iar reactia dominanta a

pu*licul este aceea ca il face sa nu mai fie atent si sa nu se mai poata concentra asupra mesa!ului

transmis de catre fundatie

ź date factuale şi opinii la care ar fi receptiv pu*licul &n conteItul informării

ź factori care ar motiva pu*licul să reacţioneze favora*il &n raport cu oranizaţia şi activităţile

acesteia

V

Pentru &ndeplinirea o*iectivelor, ne.am propus o campanie naţională de informare şi

conştientizare privind serviciile oferite prin intermediul 9eţelei de :entre Pilot de :onsiliere aMamelor aflate &n situaţii dificile de viaţă, &n vedere creşterii numărului participării femeilor. mame

din 9om/nia la viaţa economică şi socială

:ampania se desfăşoară at/t pe =V c/t şi &n presa scrisă şi online

n *eneficiu ma!or adus de către implicarea &n activită ile Funda iei $Preţuieşte Viaţa%, constăț ț

&n crearea platformei LLLscoalamamelorro care este o compleIă :omunitate Virtuală a Mamelor, cu

specialişti ana!aţi să rapsunda ratuit &ntre*ărilor lor pe diverse domenii, cu posi*ilitatea ca ele sădialoeze şi &ntre ele pe forum, cu coneIiuni &n direcţii ceie ce le sunt necesare Practic, pe

LLLscoalamamelorro ele ăsesc aproape tot ce au nevoie ca &ndrumare şi spri!in concret din partea

eIperţilor

Bndeferent care este mediul din care fac parte şi pe ce treaptă a scării sociale se află, mamele au

la dispoziţia lor, K9A=B=, sfătuitori de care au at/ta nevoie, aceştia fiind reprezentaţi de psioloi,

psiiatrii, asistenţi medicali, specialişti &n dezvoltare profesională şi personală, comunicare, !urişti,

avocaţi, medici


13/22

7 altă componentă importantă a campaniei este =elefonul @aţional dedicat Mamelor, ((+(((,

care este un număr scurt unic la nivel naţional, ce este ratuit &n reţeaua =eleEom 9om/nia, unde

mamele pot suna şapte zile din şapte, (+ ore pe săptăm/nă, iar specialiştii amintiţi mai sus le ascultă

pro*lemele, le dau informaţii utile, direcţii de urmat sau duc pro*lema lor mai departe către instituţii

ale statului capa*ile să o rezolve, o*ţin/nd feed*acE atunci c/nd este necesar şi possi*il

Acest telefon este necesar mai ales pentru femeile care nu au acces la internetsi nici nu &şi pot

permite să a!ună &ntr.unul din centrele fizice deoarece nu se află i zone apropiate lor

Mesa!ele campaniei sunt plasate pe paini Le*, respectiv pe5

. LLLmamepentrumamero la ru*rica venimente unde va avea loc un interviu cu Andreea

Marin despre implementarea proiectului $ coala Mamelor%Ș

. LLLcopilulro la ru*rica Parentin, titlul mesa!ului va fi5 $Gcoala Mamelor, pentru femeileaflate &n dificultate% unde pu*licul va fi &nfomat cu privire la etapele pe care le desfăşoară

proiectul

. LLLclicEro la ru*rica @eLs, titlul mesa!ului va fi Andreea 'ănică aduce $Gcoala

Mamelor% la :lu!WW

n ceea ce priveşte media audiovizuală mesa!ele campaniei vor fi plaste pe următoarele posturi

de televiziune5

. LLLantena(ro la emisiunea Acces Direct ce are ca titlu5 $Andreea Marin, căutată de peste

H0000 de mame%

. LLLtvrplusro la emisiunea Succes de Femeie au loc dez*ateri televizate &ntre mame, rul/nd

&n tot acest timp şi un spot =V cu privire la campanie

. LLLprotvro la emisiunea La Măruţă unde are loc un interviu, Andreea Marin, &n slu!*a

mamelor

Mesa!ele campaniei vor fi plasate şi online, pe reţelele de socializare, respectiv pe5

. LLLscoalamamelorro unde se ăsesc informaţii necesare mamelor din domenii precum5

medicină, carieră, dezvoltare personală, comunicare, drepturile mamelor eIplicate pe &nţelesul

tuturor

. LLLpretuiesteviataor

. LLLface*ooEcomN#coalaMamelorro,


14/22

. ttp5NNLLLscoalamamelorroNsectionN)Nforum, instrument prin intermediul căruia se va oferi

mem*rilor rupului ţintă consultanţă şi asistenţă online pe pro*leme de sănătate, leislaţie şi

dezvoltare profesională de către specialiştii din cadrul centrelor

:a şi materiale promoţionale ne propunem să utilizăm5 flere, afişe, piIuri, notes.uri, enţi,

tricouri, aenda Mamelor ce vor fi distri*uite &n cadrul &nt/lnirilor oranizate de Fundaţia $Preţuieşte

Viaţa% 3ar vom utiliza şi o serie de pu*licaţii adresate mamelor, pu*licate su* formă de *roşură şi

:3.uri av/nd titlurile5 $7 mamă sănătoasă, un copil sănătos% $:unoaşte.ţi drepturile% $Mamele şi

carieră%

VB

Partenerii ce susţin proiectul 4Gcoala Mamelor% din cadrul Fundaţiei 4PretuiesteViata% sunt5

Fundaţia ./AR care are misiunea de a oferi opţiuni sociale şi alternative adulţilor cu

pro*leme de sănătate mintală, pentru reinterarea lor &n comunitatea rom/nească Fundaţia stuar

activează de peste (H ani &n domeniul sănătăţii mintale, oferind servicii sociale adulţilor cu pro*leme

de sănătate din 9om/nia Fundaţia stuar oferă de (H ani locuinţe prote!ate adulţilor cu pro*leme de

sănătate mintală

Avanta!ele parteneriatului dintre cele două asociaţii este punearea la dispoziţia Fundaţiei Preţuieşte

Viaţa specialiştii din domeniul sănătăţii mintale, astfel pot oferi servicii sociale mamelor cu pro*lem de

sănătate din 9om/nia, părţile implicate pot dezvolta o strateie comună avanta!oasă

n dezavanta! posi*il este consolidarea *randului şi a reputaţiei partenerului &n defavoarea

Fundaţiei 4Preţuieşte Viaţa%

Asociaţia 0.ele)onul 1opilului” este o oranizaţie neuvernamentală, non.profit, al cărei scop

estea cela de a prote!a copiii &mpotriva oricărei &ncercări de &ncălcare a drepturilor lor, &mpotriva

oricărei forme de a*uz Acordarea unui spri!in real şi imediat copiilor, oferind asisten ă ratuită prinț

intermediul liniei telefonice ((+ (((

Parteneriatul celor două asociaţii poate contri*ui la creşterea credi*ilităţii şi a respectului

pu*licului faţă de Fundaţia $Preţuieşte Viaţa%, poate contri*ui şi la conturarea unei strateii pe termen

lun, dar şi posi*ilitatea reducerilor costurilor

3ezavanta!ele parteneriatului celor două asociaţii constă &n pierderea controlului asupra

activită ilor concesionate, lipsa de transparentă şi de eticăț


15/22

234-4. Alapit(an5 este un partener transnaţional ce are o lară eIperienţă &n domeniu

ncă de la &nfiinţare, un actor important al societăţii civile, &ncerc/nd prin proiectele sale, să producă

scim*ări &n mentalul colectiv &n ceea ce priveşte rolul femeilor şi al *ăr*aţilor &n societate, să spri!ine

femeile aflate &n dificultate &n demersul lor de a se reintera pe piaţa forţei de muncă şi să aducă

aporturi importante &n cercetarea socială privitoare la pro*lematicile de en

Avanta!ele pe care le are Fundaţia 4PretuiesteViata% datorită faptului că are ca şi partener pe

>7?.?= Alapitvan este faptul că acestea urmăresc acelaşi scop, reintrerarea femeilor cu un profil

educaţional sla* prin dezvoltarea personalităţii, orientarea &n carieră, dar şi reducerea celtuielilor &n

realizarea de proiecte

3ezavanta!ele pe care le.ar &nt/mpina Fundaţia 4PretuiesteViata% &n asocierea cu >7?.?= ar fi

pierderea identităţii &n cadrul parteneriatului, diferenţele &n stilurile de lucru şi o*iectivele individuale

ale partenerilor

Personalităţile pu*lice din diverse domenii care au spri!init cu toată credinţa această campanie

şi care şi.au arătat susţinerea pentru mamele din 9om/nia pe toată durată campaniei sunt Bon Qiriac,

@adia lena :omăneci şi =eo =randafir

Bon Qiriac ce este un fost !ucător profesionist de tenis rom/n, !ucător de ocei, i actualmenteș

un influent om de afaceri &n Kermania i 9om/nia ste de asemenea unul dintre cei mai *oa iș țrom/ni, fiind proprietarul unui număr mare de firme &n domeniul *ancar, auto i cel al transporturilorș

Av/ndu.l ca endorser pe Bon Qiriac, fundaţia dispunde de mai multe avanta!e, printre care

identificăm5 asocierea fundaţiei cu numele acestuia ce o face pe aceasta să fie mult mai vizi*ilă şi mai

uşor de reţinut &n r/ndul pu*licului vizat 3e asemenea, fundaţia se *ucură de un suport financiar

sustena*il din partea acestuia care a!ută la &ndeplinirea facilă a misiunii campaniei

3ezavanta!ele pe care fundaţia le.ar intmpina av/ndu.l pe Bon Qiriac ca şi endorser sunt5

imainiea uneori periclitată a acestuia ce poate pune imainea fundaţiei &ntr.o um*ră nefavor*ila

@adia lena :omăneci este o imnastă de oriine rom/nă, prima imnastă din lume care a

primit nota zece &ntr.un concurs olimpic de imnastică ste considerată a fi una dintre cele mai *une

sportive ale secolului XX i una dintre cele mai *une imnaste ale lumii, din toate timpurileș

Asocierea numelui acesteia cu Fundaţia 4Preţuieşte Viaţa% va atrae după sine o serie de

avanta!e precum5 fundaţia &şi va face cunoscut numele şi la nivel internaţional, atraerea prin

intermediul acesteia o serie de noi finanţatori internaţionali o amă mai lară de moduri de a o*ţine

fonduri 6oranizarea de concursuri sportive &n scop carita*il etc;


16/22

Iistă riscul ca din cauza faptului că @adia este foarte cunoscută, susţinătorii, fanii ei şi.ar

putea focalize &n mod eronat atenţia nu asupra fundatitei, ci asupra faptului că ea o reprezintă

=eodora Virinia =randafir este o prezentatoare de televiziune din 9om/nia, fostă producătoare,

actri ă, prezentatoare de radio 3e asemnea, aceasta &n anul 200- a adoptat o feti ă pe care a *otezat.oț ț

Maia

3atorită asocierii numelui =eo =randafir cu Fundaţia 4Preţuieşte Viaţa%, aceasta din urmă se

*ucură de o serie de avanta!e şi aceasta datorită faptului că este cunoscută, e o personalitate ce a are

interese &ntr.o multitudine de domenii, este mamă, iar această poate aduce un aport la nivelul de

&ncredere al celor ce vor să apeleze la proramul 4#caoala Mamelor%

3e asemenea, datorită faptului că aceasta este prezentatoarea emisiunii =7 #oL, fundaţia poate fi

cunoscută de o amă mai lară de oameni

Pe de altă parte insta*ilitatea din viaţa ei de cuplu ar constitui un dezavanta! pentru imaineafundaţiei

VBB

#loanul campaniei pentru proiectul 4Gcoala mamelor% este „Sunt mamă: cum împac viaţa

profesională cu viaţa familială şi cu dorinţele proprii “.

Mesa!ul campaniei $Gcoala Mamelor% este acela de a le transmite mamelor sentimentului că

ele &nsele pot scim*a ceva &n viaţa lor şi a familiilor lor fiind informate, cunosc/ndu.şi drepturile,

oportunităţile, posi*ilitatea de a acţiona arumentat &n toate pro*lemele vieţii consiliere ratuită pentru

mamele aflate &n dificultate Mamele care apelează la proramul $Gcoala Mamelor% trăiesc un

dezecili*ru ma!or &ntre profesie, familie şi dorinţele proprii, nu ştiu cum să &mpace aceste direcţii din

viaţa lor, iar aceasta conduce la lipsa de comunicare cu proprii copii şi partenerii de viaţă, cu oameniidrai, senzaţia că nu sunt ascultate, că totul se dăr/mă, destrămarea familiilor, şi a relaţiilor sociale,

*oală

#uportul vizual al campaniei5


17/22


18/22

Apelul audiovizual al campaniei5


19/22

Afişul campaniei5


20/22

Bndicatori şi instrumente de măsurare

3#iecti( 6ndicator 6nstrumente de măsurare. acela de a le face pe mame

să simtă că pot ele &nselescim*ă ceva &n viaţa lor şi a

familiilor lor fiind informate,

cunosc/ndu.şi drepturile,

oportunităţile, posi*ilitatea de

a acţiona arumentat &n toate

pro*lemele vieţii consiliere

ratuită pentru mamele aflate&n dificultate

(#ite5 LLLscoalamamelorro ( @umărul vizitatorilor pe

site2 Paina de face*ooE

ttps5NNLLLface*ooEcomN#co

alaMamelorro

2

https://www.facebook.com/ScoalaMamelor.rohttps://www.facebook.com/ScoalaMamelor.rohttps://www.facebook.com/ScoalaMamelor.rohttps://www.facebook.com/ScoalaMamelor.ro


21/22

Bi#lio+ra)ie7

http788pretuieste(iata&or+8inde9&html

http788:::&scoalamamelor&ro8

https788:::&)ace#oo;&com8coalaMamelor&ro8iere8su#pa+ini?)i>iere8n)-h+-@!!-!&pd)

https788:::&5outu#e&com8:atch


22/22

ong final.docx

Documents